Concursul de creativitate in fizica si tehnologii "Stefan Procopiu"

Argumente pedagogice
Dictionar metodic
A. Olar, Bionica
Mecatronica si integronica
Monografiile concursului
Galeriile concursului
Initiatori
Elevi participanti
Galerie foto
Īntrebari si raspunsuri - convorbiri metodice, puncte de vedere
Chestionar
Coordonatori metodici ai sectiunilor
Forum
Contact
Accesari : 466830
Simbata, 21 Octombrie, 2017
Actualizare: 28 mai 2017

 


CONCURSUL DE CREATIVITATE „ŞTEFAN PROCOPIU”
(în fizică şi tehnologiile înrudite)

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE
save (310 KB)

 

Cuprins

· Argument · Scopuri şi obiective · Sesiunile (etapele) Concursului · Secţiunile Concursului · Categorii de performanţe apreciate · Instrumente de evaluare utilizate · Susţinerea probelor şi reguli de ordine internă · Comisiile concursului şi atribuţii · Prezentarea rezultatelor şi acordarea diplomelor · Observaţii finale

Argument: Pentru o abordare mai adecvată în şcoală a relaţiei dintre inteligenţă şi creativitate -
dintre dotarea intelectuală şi potenţialul creativ al unui elev

Studiul fizicii şi al tehnologiilor înrudite capătă valenţe şi ponderi variabile în dezvoltarea intelectuală a elevilor, determinând performanţe variate, identificate progresiv în perioada şcolarităţii unui elev sau grup. Unele aptitudini intelectuale devin invizibile şi regresează într-un mediu şcolar ce recunoaşte succesul în raport cu un spectru îngust de criterii, cum sunt inteligenţele verbal-lingvistică şi logico-matematică, măsurate prin teste „cu hârtie şi creion”. Conform lui H. Gardner (1983), „există multiple inteligenţe şi multiple căi de a te comporta inteligent într-un anumit mod”. Pentru Gardner, inteligenţele sunt „capacităţi de procesare a informaţiilor în diferite sisteme simbolice”, atunci când rezolvăm probleme: verbal-lingvistic, logico-matematic, vizual-spaţial, naturalist, corporal-chinestezic, interpersonal, intra-personal, ritmic-muzical, existenţial etc. H. Gardner cere şcolii să ofere elevilor situaţii educative (de învăţare, de evaluare) corespunzătoare diferitelor tipuri de inteligenţe ce se dezvoltă într-un profil unic la fiecare elev.
În acelaşi timp, elevii îşi descoperă progresiv diferite „chemări” - vocaţii, talente, interese şi pasiuni, aptitudini şi abilităţi pentru un anumit domeniu, competenţe, profiluri productive sau creative, de rezolvare de probleme etc. - către diferite ţinte, roluri, „misiuni”, contribuţii personale, soluţii „noi şi utile” (T.M. Amabile, 1996) la problemele valorizate în domeniile de studiu, în timp ce aleg anumite „căi inteligente” pentru a parcurge distanța spre ţintă şi a-şi însuşi rolul propus.
Pe de o parte, „chemarea” către împlinirea personală într-un domeniu (profilul propriu creativ sau productiv), pe de altă parte, „căile inteligente” alese (profilul propriu de inteligenţe) sunt dimensiuni (înfăţişări) ale intelectului ce se dezvoltă, în anumite condiţii, în combinaţii unice la fiecare elev. La interfaţa dintre potenţialul creativ (chemare) şi performanţe, inteligenţele (atât cele individuale, cât şi cele distribuite în mediul intelectual, în grupul de lucru, în familie, în societate etc.), fie favorizează, fie frânează performanţele şcolare ale unui elev, ca şi performanţele profesionale ale unui adult. Pentru a stimula performanţele elevilor, şcoala trebuie să sprijine elevii să-şi armonizeze într-un spectru cât mai larg potenţialul sau „chemarea” spre împlinirea într-un domeniu cu „profilul inteligenţelor” proprii - cum scrie H. Gardner (2006), „să întâlnească acea combinaţie de inteligenţe care asigură executarea cea mai eficientă a unei sarcini”. Împlinirea profilului creativ (a performanţelor creative, în direcţia aptitudinilor şi aspiraţiilor proprii, a felului propriu de a se manifesta) se va ameliora dacă mediul de învăţare va reflecta (fizic, social, educaţional etc.) profilul de inteligenţe al fiecărui elev.
Şi, cum căile spre performanţe sunt diferite de la un elev la altul, pentru educaţie „mai important decât a constata cine are şi cine nu are anumite abilităţi devine felul cum pot fi puse în valoare abilităţile care există” (J.S. Renzulli, 2001). Iar dacă aptitudinile dominante ale elevilor pot fi educate, atunci ele trebuie tratate în şcoală în moduri potrivite, prin sarcini variate (de învăţare, de evaluare) şi în contexte adecvate îndeplinirii lor, „confortabile” cât mai multor elevi (R.J. Sternberg, 1994).
Din perspectiva şcolii tradiţionale, portretul elevului performant la ştiinţe (în particular, la fizică şi la tehnologiile înrudite) înfăţişează „un tip” cu un profil intelectual ascuţit: logico-matematic pe dimensiunea profilului de inteligenţe şi analitic sau teoretic pe dimensiunea creativităţii (a producţiei valorizate în domeniul de studiu). Dintr-o perspectivă mai largă - mai favorabilă fiecărui elev - prin Concursul de creativitate „Ştefan Procopiu” (prin natura evaluării realizate) promovăm conceptul că performanțele şcolare pot fi regăsite la intersecția (interfaţa) într-un spectru cât mai extins al acestor două dimensiuni sau „înfăţişări” ale intelectului şi ale personalităţii fiecărui elev, şi anume:
1. profilurile creative (productive) variate ale elevilor, reprezentate prin criteriile de evaluare a performanţelor creative (Diplomele acordate în Concurs), reflectând atât structura internă (aptitudinile şi motivaţiile fiecărui elev pentru disciplinele studiate), cât şi mediul extern (ansamblul competenţelor valorizate în domeniile studiate);
2. profilurile de inteligențe multiple ale elevilor, configurate prin ansamblul situaţiilor (de învăţare, de evaluare a rezultatelor învăţării) ce reflectă „porţile de acces” – cum spune H. Gardner - ale oricărui elev în disciplina de studiu (prin Secţiunile Concursului), favorabile manifestării şi evaluării performanţelor creative.
Faţă de evaluarea convenţională a performanţelor creative centrată pe produsul creativ, codificată logico-matematic, limitată la un spectru aptitudinal îngust, evaluarea realizată prin Concursul de creativitate „Ştefan Procopiu” priveşte dincolo de „produs”, către profilul creatorului său. Într-o arie mai largă de competenţe (teoretice, experimentale, tehnice, de imaginaţie anticipativă, ca factori ai creativităţii etc.) şi de situaţii de evaluare (lucrări scrise, probe de laborator, investigaţii de grup, comunicări ştiinţifice, proiecte antreprenoriale etc.), elevii sunt încurajaţi să-şi descopere potenţialul pentru studiul fizicii şi al tehnologiilor înrudite, la interfaţa dintre „chemare” şi „cale”, „să fie ei înşişi”, să se simtă „reprezentaţi” prin Concurs.
În scopul armonizării acestor două dimensiuni ale performanţei şcolare - la interfaţa dintre inteligenţă şi creativitate, dintre „dotarea intelectuală” şi potenţialul creativ al fiecărui elev - Concursul „Ştefan Procopiu” dezvoltă mijloace de evaluare reprezentate prin:
Criteriile de evaluare (Diplomele acordate în Concurs):
ARHIMEDE – gândire intuitivă (holistă), spirit de observaţie, perspicacitate;
NEWTON – gândire analitică (teoretică, ştiinţifică);
COPERNIC – flexibilitatea gândirii ştiinţifice;
GALILEI – priceperea de a experimenta;
EDISON – productivitatea (fluiditatea) gândirii ştiinţifice/ tehnice;
COANDĂ – aptitudini tehnice (adecvarea gândirii la realitate);
JULES VERNE – imaginaţie ştiinţifică anticipativă;
EINSTEIN – originalitatea gândirii ştiinţifice;
PROCOPIU – spectru larg de aptitudini ştiinţifice/ tehnice.
Situațiile de evaluare (Secţiunile Concursului):
I. LUCRĂRI SCRISE - teste scrise, individuale;
II. TEHNICI DE LABORATOR - teste experimentale, de grup;
III. GRUPURI DE COOPERARE - proiecte de grup;
IV. REFERATE ŞTIINŢIFICE - rapoarte de cercetare, individuale sau de grup;
V. FIZICĂ TEHNOLOGICĂ (APLICATĂ) – lucrări practice, individuale sau de grup;
VI. TEHNICI INFORMATICE – modelare ştiinţifică pe computer, individuală sau de grup;
VII. COMPOZIŢII PE TEME ŞTIINŢIFICE - film, arte vizuale, literatură, teatru – lucrări individuale sau de grup;
VIII. PROIECTE ANTREPRENORIALE – proiecte de afaceri (producţie, servicii etc.) valorizând competenţele elevilor în domeniile din mediul exterior şcolii.

Top

I. Scopuri şi obiective

Concursul se adresează elevilor din învăţământul preuniversitar care studiază fizica şi tehnologiile înrudite (mecanică, electronică, electrotehnică automatică etc.).

Concursul are scopul să stimuleze creativitatea ştiinţifică şi tehnică a elevilor şi învăţarea creativă în şcoală, încurajând elevii să-şi dezvolte modele proprii de investigare şi exprimare ştiinţifică, într-un context interdisciplinar (ştiinţe şi tehnologii înrudite) şi trans-disciplinar (extins la ansamblul competenţelor cheie ale curriculumului şcolar).

Prin scop şi prin natura evaluării realizate, Concursul vizează:

  • reflectarea în evaluare a obiectivelor de transfer şi de creativitate ale disciplinelor implicate;
  • extinderea gamei de rezultate evaluate la un spectru larg de abilităţi creative (teoretice, experimentale, tehnice, imaginaţie anticipativă, gândire flexibilă şi productivă, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme etc.).
  • promovarea a noi modele de performanţă şcolară, sub ansamblul factorilor creativităţii ştiinţifice;
  • adecvarea situaţiilor de evaluare la profilurile de inteligenţe ale elevilor - „capacităţi de procesare a informaţiilor în diferite sisteme simbolice” (H. Gardner, 1983): verbal-lingvistic, logico-matematic, vizual-spaţial, naturalist, corporal-chinestezic, interpersonal, intra-personal, ritmic-muzical, existenţial etc.

Top

II. Sesiunile (etapele) Concursului

    Concursul se organizează anual, în sesiuni (etape) locale, judeţene şi interjudeţene/ regionale sau naţionale, pentru disciplinele fizică (gimnaziu şi liceu) şi disciplinele tehnologice înrudite (liceu): mecatronică, electronică, electrotehnică.

    Pentru disciplinele implicate, sesiunile Concursului pot fi organizate în comun sau separat, simultan sau în perioade diferite, la nivelul tuturor Secţiunilor sau al anumitor Secţiuni.

    Numărul elevilor/ lucrărilor promovate la etapele judeţene/ interjudeţene/ regionale sau naţionale, pe an de studiu/ instituţie şcolară/ judeţ şi modul de înscriere a elevilor/ lucrărilor la Secţiunile Concursului este stabilit şi comunicat de către organizatori (cf. Anexa 5. Fişa de înscriere).

    La etapele superioare ale Concursului se califică elevii/ lucrările care au obţinut Diploma „Procopiu”, respectiv, alte Diplome, în ordinea descrescătoare a punctajelor acordate (v. Anexa 7. Stabilirea diplomelor) şi în limita numărului de participanţi comunicat de organizatori pe an de studiu/ instituţie şcolară/ judeţ etc.

    Top

    III. Secţiunile Concursului

    Secţiunile Concursului sunt:

    • Lucrări scrise
    • Tehnici de laborator
    • Grupuri de cooperare
    • Referate ştiinţifice
    • Fizică tehnologică (aplicată)
    • Tehnici computaţionale (fizică pe calculator)
    • Compoziţii pe teme ştiinţifice, cu subsecţiunile:
      • Literatură
      • Film
      • Arte vizuale
      • Teatru
    • Proiecte antreprenoriale

    Secţiunile Concursului sunt concepute ca situaţii de evaluare adecvate într-un spectru cât mai larg profilurilor de inteligenţe ale elevilor (verbal-lingvistic, logico-matematic, vizual-spaţial, naturalist, interpersonal, intra-personal etc.), reflectând „porţile de acces” (H. Gardner) ale oricărui elev în disciplinele de studiu, centrate pe producţii şcolare specifice: teste scrise, probe practice şi experimentale, proiecte de grup, compoziţii pe teme ştiinţifice etc.:

    Tabelul 1

    Secţiunea

    Situaţia de evaluare

    I. Lucrări scrise

    Teste scrise, individuale, pe baza programelor şcolare.

    II. Tehnici de laborator

    Teste practice, pe echipe (2-3 elevi), pe baza programelor şcolare.

    III. Grupuri de cooperare

    Teste practice, pe echipe (3-5 elevi), pe baza programelor şcolare.

    IV. Referate ştiinţifice

    Rapoarte de cercetare propuse de elevi, individuale sau de grup, fără limitare la programele şcolare, cu examinare orală, în prezenţa publicului.

    V. Fizică tehnologică

    Lucrări practice propuse de elevi, individuale sau de grup, fără limitare la programele şcolare, cu examinare orală, în prezenţa publicului.

    VI. Tehnici informatice

    Lucrări practice propuse de elevi, individuale sau de grup, fără limitare la programele şcolare, cu examinare orală, în prezenţa publicului.

    VII. Compoziţii pe teme ştiinţifice

    Lucrări practice propuse de elevi, individuale sau de grup, fără limitare la programele şcolare, cu examinare orală, în prezenţa publicului.

    VIII. Proiecte antreprenoriale

    Lucrări aplicative propuse de elevi, individuale sau de grup, fără limitare la programele şcolare, cu examinare orală, în prezenţa publicului.

    Tabelul 2 (v. Anexa 4. Elaborarea probelor)

    Secţiunea

    Tipuri de probe/ specii ale producţiei ştiinţifice şcolare

    I. Lucrări scrise

    Probleme teoretice cu soluţii multiple, cu potenţial creativ, eseu structurat şi liber (întrebări de perspicacitate, jurnal de observaţii, utilizări neobişnuite, evocări ale experienţelor personale, povestiri din imaginaţie etc.).

    II. Tehnici de laborator

    Probleme experimentale cu soluţii multiple, cu potenţial creativ, eseu structurat şi liber (întrebări de perspicacitate, jurnal de observaţii, utilizări neobişnuite, determinări cu număr limitat de obiecte, evocări ale experienţelor personale, povestiri din imaginaţie, etc.).

    III. Grupuri de cooperare

    Teme practice de realizare a unui proiect de grup - de exemplu, montajul unui film didactic pe calculator (incluzând materiale pregătite anterior de elevi: idei, fotografii, grafică, filmări proprii etc.).

    IV. Referate ştiinţifice

    Prezentări ale rezultatelor unor cercetări ştiinţifice proprii, de diferite niveluri de complexitate: · sinteze bibliografice; · studii teoretice sau experimentale; · comunicări ştiinţifice etc.

    V. Fizică tehnologică

    Prezentări de aparate/ dispozitive realizate la diferite niveluri de complexitate: · demonstraţii experimentale (fenomene, relaţii, metode); · construcţii (dispozitive, machete funcţionale); · aplicaţii tehnologice (aparate, instalaţii industriale etc.).

    VI. Tehnici computaţionale

    Prezentare de soft ştiinţific sau educaţional: modelarea/ simularea unor fenomene, procese, relaţii, metode, modalităţi de lucru etc.

    VII. Compoziţii pe teme ştiinţifice

    Lucrări artistice, plastice, dramatice, pe teme ştiinţifice: literatură, film, arte vizuale, teatru.

    VIII. Proiecte antreprenoriale

    Proiecte de afaceri în domeniile de studiu (idei, studii de piaţă, producţie, servicii, promovarea unui produs, etica în afaceri etc.), cu impact educaţional, economic, tehnologic, în comunitate etc.

    Tabelul 3

    Secţiunea

    Profilul de inteligenţe vizat

    I. Lucrări scrise

    Logico-matematic, verbal-lingvistic;

    II. Tehnici de laborator

    Logico-matematic, spaţial-vizual, corporal-chinestezic;

    III. Grupuri de cooperare

    Spaţial-vizual, verbal-lingvistic, interpersonal;

    IV. Referate ştiinţifice

    Logico-matematic, verbal-lingvistic, spaţial-vizual;

    V. Fizică tehnologică

    Naturalist, spaţial-vizual, corporal-chinestezic;

    VI. Tehnici computaţionale

    Logico-matematic, spaţial-vizual;

    VII. Compoziţii pe teme ştiinţifice

    Logico-matematic, verbal-lingvistic, intra-personal;

    VIII. Proiecte antreprenoriale

    Logico-matematic, naturalist, interpersonal.

    Top

    IV. Categorii de performanţe apreciate

    Categoriile de performanţe creative evaluate prin Concurs sunt reprezentate prin următoarele Diplome (cf. Anexa 2. Repartizarea Diplomelor pe Secţiunile Concursului şi Anexa 6. Machete Diplome):

    • DIPLOMA NEWTON - gândire teoretică (analitică);
    • DIPLOMA GALILEI - priceperea de a experimenta;
    • DIPLOMA ARHIMEDE - spirit de observaţie şi perspicacitate (sensibilitate la probleme, gândire intuitivă, holistă);
    • DIPLOMA COPERNIC - flexibilitatea gândirii ştiinţifice (varietatea soluţiilor la o problemă);
    • DIPLOMA EDISON - inventivitate (productivitatea gândirii, multiplicitatea soluţiilor teoretice şi practice la o problemă);
    • DIPLOMA COANDĂ - gândire tehnică (adecvarea soluţiilor problemelor la realitate);
    • DIPLOMA JULES VERNE - imaginaţie ştiinţifică anticipativă;
    • DIPLOMA EINSTEIN - originalitatea gândirii ştiinţifice;
    • DIPLOMA PROCOPIU - aptitudini într-un spectru larg pentru studiul fizicii şi al tehnologiilor înrudite.

    Categoriile de performanţe creative evaluate prin Concurs sunt definite pe baza unor criterii (competenţe) care includ trăsăturile profilurilor creative specifice studiului ştiinţelor şi tehnologiilor, incluse în grupele:

    competenţe pentru disciplinele implicate - competenţe analitice/ teoretice, experimentale, tehnice, de gândire ştiinţifică anticipativă etc.;

    aptitudini creative - sensibilitate la probleme, flexibilitate, productivitate, capacitate de elaborare, originalitate.

    Top

    V. Instrumente de evaluare utilizate

    Concursul este centrat pe probe (teste) cu potenţial creativ:

    • la Secţiunile I – III, probele sunt propuse de organizatori (cf. Anexa 4. Elaborarea probelor), formulate pe baza programelor şcolare (cf. Anexa 3. Repartizarea conţinuturilor programelor şcolare);
    • la Secţiunile IV – VIII, probele sunt constituite din lucrările realizate de participanţi, pe o tematică liberă, evaluate pe baza criteriilor propuse (cf. Anexa 1. Criterii de evaluare a performanţelor creative).

    Structura probelor (cf. Anexa 4. Elaborarea probelor), respectiv, gruparea criteriilor de evaluare pe Diplome (cf. Anexa 1. Criterii de evaluare a performanţelor creative) sunt concepute astfel încât redea profilurile creative ale elevilor într-un mod cât mai semnificativ pentru elevi, pe dimensiunile:

    • aptitudini pentru domeniu - teoretice/ analitice, experimentale, tehnice, gândire anticipativă;
    • gândire creativă - perspicacitate, productivitate, flexibilitate, originalitate, capacitatea de elaborare;
    • motivaţie şi interese intrinseci - receptivitate la probleme, angajare în sarcină etc.

    Pentru a stimula răspunsurile elevilor într-un spectru de performanţe creative cât mai larg, construirea şi asamblarea item-ilor (problemelor) într-un test la Secţiunile I-III, respectiv, asamblarea criteriilor de evaluare a lucrărilor elevilor la Secţiunile IV-VIII sunt organizate pe următoarele dimensiuni:

    • de la situaţii bine definite (algoritmice), la situaţii slab definite (euristice);
    • de la cunoaştere (reproducere) şi înţelegere, la sinteză şi evaluare (gândire productivă şi critică);
    • de la aplicare în situaţii familiare (de rutină, de manual), la transfer în situaţii noi, nefamiliare;
    • de la probleme cu soluţie unică (gândire convergentă), la probleme deschise, cu soluţii multiple (gândire divergentă);
    • de la probleme formulate într-un context teoretic, la probleme în contexte practice, tehnologice, cotidiene etc.

    Pentru a favoriza manifestarea potenţialului creativ şi a valoriza trăsăturile profilului creativ al fiecărui elev, oferind elevilor un sens efortului de rezolvare şi motive de a valorifica ceea ce „ştiu”, probele Concursului, respectiv, criteriile de evaluare promovează:

    • orientări tematice ale activităţilor de rezolvare – introduse prin intermediul unor cuvinte/ expresii cheie, centrate pe abilităţile de rezolvare, pe legătura cu experienţele proprii etc.;
    • tipuri de gândire şi de comunicare în simboluri specifice tipurilor de inteligenţe (capacităţilor tari, verbal-lingvistice, logico-matematice, spaţiale, naturaliste, intra-personale, interpersonale etc.);
    • luare de decizii în situaţii slab definite, de descoperire a noi cunoştinţe, abilităţi, convingeri, de transfer mai îndepărtat al competenţelor (cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori, roluri) de care elevii dispun etc.

    Punctarea (notarea) probelor se realizează astfel:

    • la secţiunile I-III, câte 10 p. pentru fiecare item (1 p. din oficiu), grupaţi câte cinci pentru o anumită categorie de performanţă (50 p.) (cf. Anexa 4. Elaborarea probelor);
    • la secţiunile IV-VIII, câte 10 p. pentru fiecare criteriu de evaluare (1 p. din oficiu), grupate câte cinci pentru o anumită categorie de performanţă (50 p.) (cf. Anexa 1. Criterii de evaluare a performanţelor creative);
    • se punctează răspunsul corect la problemele cu soluţie unică (cu răspuns aşteptat), respectiv, răspunsurile pertinente (relevante pentru tema propusă) la problemele cu soluţii multiple.

    Top


    VI. Desfăşurarea probelor şi reguli de ordine internă

      Pentru efectuarea probei sau prezentarea lucrării se acordă concurenţilor, de regulă, următorii timpi:

      • la Secţiunile I şi III, 3 ore;
      • la Secţiunea a II-a, câte 1,5 ore în sala de laborator, respectiv, în sala de redactare a referatului;
      • la Secţiunile IV-VIII, câte 10 min pentru susţinerea lucrării şi pentru discuţii evaluative.

      La Secţiunile IV-VIII este permis accesul publicului.

      Punctarea (notarea) lucrărilor (sigilate) se realizează prin distribuire aleatorie în Comisiile de evaluare.

      Punctajele finale sunt decise prin compararea a două evaluări independente.

      În sălile repartizate Secţiunilor I - III se asigură prezenţa a câte doi asistenţi (supraveghetori).

      Nu pot fi supravegheaţi sau evaluaţi elevii proprii în concurs.

      În timpul examinării la Secţiunile IV-VIII, pentru a facilita punctarea - ca şi pentru a diminua contestaţii ulterioare - membrii Comisiilor de evaluare sunt solicitaţi:

      • să stimuleze discuţii evaluative cu elevii;
      • să adopte atitudini încurajatoare faţă de concurenţi;
      • să ofere concurenţilor sugestii de ameliorare şi valorificare a lucrărilor prezentate.

      Comportamentele necorespunzătoare ale concurenţilor (larmă, injurii, neglijenţă în manipularea materialelor şi mijloacelor puse la dispoziţie, distrugeri, furturi etc.) în spaţiile de desfăşurare a probelor Concursului, în spaţiile de cazare şi masă şi în mijloacele de transport sunt sancţionate cu penalizare de 20-50% din punctajele finale, până la excluderea din concurs.

      Top

      VII. Comisiile concursului şi atribuţii

      Organizarea şi desfăşurarea Concursului este coordonată de comisii: a) de organizare; b) de evaluare; c) de formulare a subiectelor; d) de validare a rezultatelor.

      Comisiile de evaluare sunt organizate pentru fiecare Secţiune a Concursului şi sunt alcătuite din: preşedinte, vicepreşedinte, secretar, profesori examinatori (implicând, după tipurile de probe/ lucrări evaluate, profesori de la disciplinele fizică, chimie, biologie, discipline tehnologice, informatică, matematică, limba română, educaţie plastică, laboranţi etc.).

      Preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de evaluare coordonează:

      • elaborarea finală a schemei de punctare pentru probele/ lucrările evaluate;
      • punctarea independentă de către doi evaluatori şi medierea punctajelor;
      • discuţii evaluative cu elevii, pentru a facilita punctarea criteriilor la Secţiunile IV-VIII.

      Secretarul comisiei de evaluare asigură:

      • programarea elevilor înscrişi la Secţiune;
      • preluarea lucrărilor sigilate şi distribuirea către profesorii evaluatori;
      • centralizarea punctajelor şi predarea borderourilor cu punctaje către Comisia de validare a rezultatelor (cf. Anexa 8. Borderouri de prezentare a rezultatelor).

      Comisia de validare a rezultatelor cuprinde: preşedinţi ai Concursului (preşedinte de onoare, preşedinte executiv, coordonator metodic) şi vicepreşedinţi ai Concursului (organizare, evaluare, bază de date, prezentarea rezultatelor), preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Secţiunilor, secretarul concursului.

      Comisia de validare a rezultatelor:

      • creează baza de date (liste nominale, borderourile comisiilor, borderouri centralizate);
      • culege şi centralizează punctajele de la comisiile de evaluare;
      • prelucrează statistic datele colectate (media distribuţiei punctajelor, abaterea standard), stabileşte acordarea Diplomelor şi afişează rezultatele (cf. Anexa 7. Stabilirea Diplomelor);
      • coordonează rezolvarea contestaţiilor depuse de concurenţi.

      VIII. Prezentarea rezultatelor si acordarea diplomelor

      Stabilirea Diplomelor se realizează în mod computerizat, în Comisia de validare a rezultatelor (cf. Anexa 7. Stabilirea Diplomelor).

      Rezultatele se afişează conform tabelului următor (50 - punctajul maxim aşteptat). Pentru Secţiunile IV-VIII, tabelul include şi titlul lucrării.

      Nr. teză

      Nume şi prenume

      Clasa

      Şcoala/ Locali-tatea

      Prof. îndru-mător

      Ar

      Co

      Ne

      Ga

      Ed

      Cd

      JV

      Ei

      Pr

      50

      50

      50

      50

      50

      50

      50

      50

      Total

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

       

                  Semnăturile preşedintelui şi ale membrilor comisiei …………….

      Rezultatele afişate pot fi contestate în termenul stabilit de organizatori.

      Diplomele acordate în concurs pot fi echivalate cu Premiile acordate la alte concursuri (cf. Anexa 7. Stabilirea Diplomelor):

      Diploma Procopiu selectează, pentru fiecare Secţiune a Concursului, rezultatele excelente (cuprinse în zona de 2,5% din regiunea superioară a distribuţiei rezultatelor în coloana „Procopiu”), echivalente cu Premiile I acordate la alte concursuri;

      Diplomele Arhimede, Copernic, Newton, Galilei, Edison, Coandă, Einstein, Jules Verne selectează rezultatele foarte bune (cuprinse în zona de 13,5% din regiunile superioare ale distribuţiior rezultatelor din coloanele corespunzătoare), echivalente cu Premiile II şi III sau cu Premiile speciale acordate la alte concursuri.

      Top

      IX. Observaţii finale

      Prezentul Regulament este însoţit de anexele: 1. Criterii de evaluare a performanţelor creative; 2. Repartizarea Diplomelor pe Secţiunile Concursului; 3. Repartizarea conţinuturilor programelor şcolare; 4. Elaborarea probelor; 5. Fişa de înscriere; 6. Machete Diplome; 7. Stabilirea Diplomelor; 8. Borderouri de prezentare a rezultatelor.

      Intervenţii asupra organizării şi desfăşurării Concursului, asupra conceptelor şi termenilor utilizaţi în prezentul Regulament, modificări ale machetelor Diplomelor sau preluări ale acestor concepte în cadrul altor activităţi educative pot fi efectuate numai cu acordul autorului, prof. Iulian Leahu.

      Organizarea şi desfăşurarea Concursului rămâne deschisă creativităţii organizatorilor, în scopul adecvării probelor la particularităţile şi interesele elevilor, a creşterii calităţii evaluării realizate.

      Prof. Iulian Leahu, ianuarie 2015

      Top

Organizare si desfasurare
Parteneriate & Programe comune
Etapa judeteana Iasi 2017
Etapa nationala, Iasi 27-28 mai 2017: Univ. "Gheorghe Asachi", Iasi: Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei; Facultatea de Inginerie Electrica, Energetica si Informatica Aplicata; Facultatea de Mecanica
Tabara de creativitate stiintifica a Concursului "Stefan Procopiu"
Site-uri recomandate
Link

Site coordonat de :
Editor : prof. Iulian Leahu (Iasi)            Administrator : prof. Ion Cazacu-Davidescu (Iasi)
2006-2017 Concursul de creativitate "Stefan Procopiu"